Doua priviri ...

O privire pierduta in vise fara speranta,
Umbrita de ganduri, stinsa de lacrimi,
Stearsa de vremuri, chinuita de viata,
Se strecoara alene, trece prin oameni.

O alta asemeni, fara licarul vietii,
Ce traieste in vise fara dorinte marete,
Cazuta prada in bratul tristetii,
Ridica ochii plini de blandete.

Cele doua priviri strapung zarea,
Fara sa spere ca vor gasi alinarea.
Doua priviri ce s-au gasit intamplator
Si s-au aprins dand lumina ochilor.

Doua priviri, o dragoste la prima vedere,
Ce intr-o clipa le-a unit pe vecie.
Doua priviri ce-au trait cateva clipe,
Ce le-au intregit, s-au simtit implinite.

Doua priviri ce-au aflat fericirea
Pentru o clipa si-au gasit menirea.
Doua priviri unite-n eter,
Ce-au stralucit cu luna pe cer.

Trandafir cu spini

Cindva tineam in breate fericirea
Puteam simti al ei dulce venin
Cindva mergeam de mina cu iubirea
Si tot mi se parea ca-i prea putin.

Credeam c-al meu e Soarele,si Luna
Si ca iubirea vesnica va fi
Ca la picioare-mi este toata lumea
Atita timp cit tu ma vei iubi.

Cindva priveam in ochii pasiunii,
Simteam prezenta ta printr-un sarut,
Cindva nu dam valoare ratiunii
Dar tu-ai plecat... si acum e tot pierdut.

Pierdut-am tot ce dragostea-mi daduse
Si Luna, Soarele, nu-mi apartin
Iar pe ruinele sperantelor distruse
A inflorit un trandafir cu spini..

Cantecul Nebunului

Ei sunt cuminti...
Eu sunt nebun...
Dar cum Eu sunt ce-am fost mereu --
Poate ca ce-l cuminte-s Eu --
Desi de cate ori le=o spun,
Eu pentru Ei...sunt tot nebun...
Ei ma urasc ca nu-s ca Ei...
Eu ii iubesc ca nu-s ca Mine...
Ei beau Si mint fara rusine --
Si-n ochii prietenilor mei
Trec drept nebun...ca nu-s ca Ei...
Lor nu le place amanta Mea...
Mie nu-mi place amanta Lor...
Ei vad cu ochii tuturor...Femeia...
Eu n-o pot vedea
Decat cu-ai mei --
Amanta mea...
Dar cum din Ei toti numai Eu
Nu sunt ca Ei
Am sa ma duc de voia mea la balamuc --
Si fiindca nu-mi va parea rau,
Cumintele voi fi tot Eu!...


Ion Minulescu