Pentru ca esti asa cum te-am cunoscut, pentru ca nu mi-ai aratat o alta fata, pentru ca mi-ai demonstrat ca e bine sa te indragostesti pana peste urechi de cineva care stii sigur ca nu te va face sa suferi, pentru ca esti OM si pentru ca stii sa arati asta. Pentru ca imi place totul la tine, vocea ta, privirea ta, felul cum mergi, cum mananci, cum te porti, felul cum vorbesti cu cei din jur, felul cum ma privesti si felul in care ma faci femeie. Pentru ca nu am mai simtit niciodata atata caldura ca cea pe care mi-o daruiesti tu, pentru ca nu mi-a mai batut inima ca nebuna pentru nimeni, pentru ca nu am tanjit niciodata atat de mult dupa cineva cum tanjesc dupa tine. pentru ca imi place vocea ta dimineata si felul in care ma iei in brate, felul in care imi cuprinzi mijlocul si felul in care ma mangai, pasiunea cu care ma saruti si dragostea pe care ti-o vad intiparita pe chip. Pentru ca stiu ca tii la mine si la ce avem desi uneori vrei sa lasi impresia ca nu te intereseaza. pentru ca imi place ca te lasi tachinat si imi raspunzi la fel, pentru ca in jocul nostru de-a soarecele si pisica e atata dragoste cat nu mi-as fi imaginat vreodata. Pentru ca orice discutie banala se transforma intr-un vulcan care erupe si apoi intr-o impacare pasionala Te iubesc pentru ca stii sa fii barbat intr-un fel aparte, ca atitudinea ta ma face sa ma simt mandra ca pot fi demna de un om ca tine. pentru ca ma motivezi si imi dai aripi sa visez la mai mult, la mai bine, la altceva. Pentru ca imi place cum tipi la mine si te infoi in pene ca un cocos furios si te calmezi asemenea unui balon dupa ce te induiosez cu vorbele si cu naivitatea mea, cu supunerea mea de femeie care iubeste si care se lasa iubita. >Te iubesc pentru ca stii sa te joci cu mine atunci cand ma simt copil, ca faci din mine o femeie puternica, o luptatoare, pentru ca in tine am mai presus de toate un prieten, un confident, un sfaruitor, un iubit, un amant. Te iubesc pentru ca esti toate astea pentru mine si pentru ca niciodata in viata asta nu o sa mai am nevoie de altcineva. Imi furnizezi toata fericirea de care am nevoie pentru a spune ca traiesc cu adevarat. Esti totul pentru mine, esti tot ce mi-am dorit, esti jumatatea aia pe care toata lumea o cauta dar foarte putini o gasesc. Ma faci sa ma simt pretuita, importanta, ma faci sa simt ca sunt centrul universului doar cand imi faci complimentele de care doar eu am parte, pentru ca ma faci constienta de valorile mele si de ceea ce pot. Te iubesc pentru ca pentru mine esti ceea ce nu ai fost, nu esti si nu vei fi pentru altii: esti unic! Unic … pentru ca eu mi-am luat rabdarea suficienta de a te cunoaste si de a stii cat valorezi si ce insemni cu adevarat. Insemni mult si valorezi mult! Ma bucur ca esti al meu si ca te pot pretui asa cum doar eu stiu sa o fac … Pentru toate astea eu … TE IUBESC LA NEBUNIE!
bP.S. Iti multumesc ca existi
luni, martie 28
marți, martie 22
iluzii
Fiecare dintre noi vede intr-o anumita directie , intr-o anumita culoare , intr-un anumit mod. Toate diferite , desigur. E ca si cum am fi delimitati de geamuri imense de sticla.depinde din ce parte a geamului privesti.
*Ori am ochii incetotosati , ori privesc printr-o portiune infecta , prafuita. Dintr-o data nu mai vad bine , sau nu mai vad deloc. Disting doar siluete familiare incapabile sa sparga bariera. Vad actiuni nedelimitate, aud doar vajaitul sunetelor….
Ce-mi ramane de facut? am nevoie de inca cineva sa pot sparge , sau sa pot curata macar totul. Si acel cineva e probabil ocupat sa-si sparga propriul scut.
Nu pot decat sa interpretez ce vad , sa interpretez ce aud …si ce nu aud si nu vad. Sa-mi creez pareri, probabil total eronate. Sa traiesc in propriul bol de sticla , pana cand cineva …suficient de decis sa se poata apropia , suficient de sensibil sa ma poata simti si suficient de inteligent, sa vrea sa sparga tot.
- Nu exista asa ceva…
- Ce? s-a adeverit ce ziceam?
- Nu…nu stiu…doar…dispare. Asa cum a aparut.
-Da . Tipic. Face…pasi …
(ca si cum )Nu s-a intamplat niciodata nimic.
*Ori am ochii incetotosati , ori privesc printr-o portiune infecta , prafuita. Dintr-o data nu mai vad bine , sau nu mai vad deloc. Disting doar siluete familiare incapabile sa sparga bariera. Vad actiuni nedelimitate, aud doar vajaitul sunetelor….
Ce-mi ramane de facut? am nevoie de inca cineva sa pot sparge , sau sa pot curata macar totul. Si acel cineva e probabil ocupat sa-si sparga propriul scut.
Nu pot decat sa interpretez ce vad , sa interpretez ce aud …si ce nu aud si nu vad. Sa-mi creez pareri, probabil total eronate. Sa traiesc in propriul bol de sticla , pana cand cineva …suficient de decis sa se poata apropia , suficient de sensibil sa ma poata simti si suficient de inteligent, sa vrea sa sparga tot.
- Nu exista asa ceva…
- Ce? s-a adeverit ce ziceam?
- Nu…nu stiu…doar…dispare. Asa cum a aparut.
-Da . Tipic. Face…pasi …
(ca si cum )Nu s-a intamplat niciodata nimic.
duminică, martie 20
consum ..
Fericire . Nu ma grabesc sa consum sentimentul . In schimb il savurez in fiecare secunda. Am realizat ca-mi trebuie atat de putin ca sa fiu fericita . Si ca acel putin uneori il amplific prea mult . Am gasit. Te-am gasit . si din nou nu ma grabesc sa te consum .
Te-am gasit cand ma asteptam cel mai putin si cand imi doream cel mai mult . De fapt , mereu ai fost langa mine .
* o sa ma astepti ? *
*oricat !*
^ alege-l pe cel care minte cel mai frumos ^
nu ma grabesc sa plec pentru ca stiu ca esti in urma mea . Ca amprenta mainilor tale va ramane pe cearsaful meu . Ca ti se va impregna mirosul in fiecare tesatura a hainelor mele.
* nu te grabi …*
nu inceta sa ma certi , sa ma ai , sa ma vrei , sa ma alinti , sa ma adormi , sa ma saruti , sa ma ciufulesti , sa ma magai.
nu ma grabesc …doar ce ai ajuns .
- Intra !
…si ramai …
Te-am gasit cand ma asteptam cel mai putin si cand imi doream cel mai mult . De fapt , mereu ai fost langa mine .
* o sa ma astepti ? *
*oricat !*
^ alege-l pe cel care minte cel mai frumos ^
nu ma grabesc sa plec pentru ca stiu ca esti in urma mea . Ca amprenta mainilor tale va ramane pe cearsaful meu . Ca ti se va impregna mirosul in fiecare tesatura a hainelor mele.
* nu te grabi …*
nu inceta sa ma certi , sa ma ai , sa ma vrei , sa ma alinti , sa ma adormi , sa ma saruti , sa ma ciufulesti , sa ma magai.
nu ma grabesc …doar ce ai ajuns .
- Intra !
…si ramai …
sâmbătă, martie 19
cum ar fi ..daca-ar fi ?!
Cum as putea sa stiu? Cum as putea sa aflu ? To ce nu se rosteste , tot ce nu se spune …
Ce ar trebui sa fac sa pot intelege tacerea care macina fiecare bucatica din mintea mea?
De ce nu e bine ? dupa atata timp , tot nu e bine . Sa ma consolez ? Ar mai avea vreun sens daca as renunta? Cand stiu ca nici macar asa nu are vreun sens.
As vrea sa poti sa intelegi candva , ce inseamna sa schimbi un intreg univers al unei persoane.
Cu totii ne-am dori sa spunem ceva ce nu putem , si lasam de inteles in sparanta ca va intelege…dar intelege mereu pe dos.
Daca tot nu e bine oricum am lua-o , de ce continuam sa sucim problema pe toate partile?
de ce ne chinuim ? De ce suntem sadici ? De ce nu ne gandim la binele nostru fie si in defavoarea binelui celuilalt?
de ce sunt atatea intrebari care continua sa se inmulteasca de parca mintea mea ar fi o secta de ganduri nimfomane?
Tacerea e o scapare , o calea mai usoara care ne ajuta sa fugim exact de ce nu vrem . O folosim inexplicabil , dar uitam cat de evidenta e. Nascuta din nesiguranta, preferam sa tacem decat sa spunem lucruri pe care le simtim , dar care ne-ar trage in jos alte mii de principii fixate .
ce ar fi daca am spune cu totii exact ce gandim , exact cand o gandim?
Groaznic probabil . In nici un caz mai rau decat acum.
Acum cand soarele si-a recapatat culoarea , cand zambetul meu e iar zambet , cand inima-mi bate in miscari regulate.Acum cand totul e normal si linistit….acum …lasa-ma sa traiesc ! :x
Ce ar trebui sa fac sa pot intelege tacerea care macina fiecare bucatica din mintea mea?
De ce nu e bine ? dupa atata timp , tot nu e bine . Sa ma consolez ? Ar mai avea vreun sens daca as renunta? Cand stiu ca nici macar asa nu are vreun sens.
As vrea sa poti sa intelegi candva , ce inseamna sa schimbi un intreg univers al unei persoane.
Cu totii ne-am dori sa spunem ceva ce nu putem , si lasam de inteles in sparanta ca va intelege…dar intelege mereu pe dos.
Daca tot nu e bine oricum am lua-o , de ce continuam sa sucim problema pe toate partile?
de ce ne chinuim ? De ce suntem sadici ? De ce nu ne gandim la binele nostru fie si in defavoarea binelui celuilalt?
de ce sunt atatea intrebari care continua sa se inmulteasca de parca mintea mea ar fi o secta de ganduri nimfomane?
Tacerea e o scapare , o calea mai usoara care ne ajuta sa fugim exact de ce nu vrem . O folosim inexplicabil , dar uitam cat de evidenta e. Nascuta din nesiguranta, preferam sa tacem decat sa spunem lucruri pe care le simtim , dar care ne-ar trage in jos alte mii de principii fixate .
ce ar fi daca am spune cu totii exact ce gandim , exact cand o gandim?
Groaznic probabil . In nici un caz mai rau decat acum.
Acum cand soarele si-a recapatat culoarea , cand zambetul meu e iar zambet , cand inima-mi bate in miscari regulate.Acum cand totul e normal si linistit….acum …lasa-ma sa traiesc ! :x
joi, martie 17
[Nu] vreau
Nu te vreau.
Nu vreau sa-ti vad chipul in fiecare dimineata.
Nu vreau sa ma mangai usor inainte sa ma trezesc .
Nu vreau sa te vad zambind .
Nu vreau sa te cunosc.
Nu vreau sa stiu ce simti , cand si pentru cine.
Nu vreau sa te inteleg.
Nu vreau sa ma strangi in brate pana la refuz.
Nu vreau sa-mi spui ca o sa fie bine la final.
Nu vreau sa te cred.
Nu vreau sa te apuc strans de mana si sa nu-ti mai dau drumul.
Nu vreau sa ma suni in toiul noptii .
Nu vreau sa-ti amintesti de mine .
Nu vreau sa fii .
Nu vreau sa mai folosesc cuvantul “nu” vreodata !
Nu vreau sa-ti vad chipul in fiecare dimineata.
Nu vreau sa ma mangai usor inainte sa ma trezesc .
Nu vreau sa te vad zambind .
Nu vreau sa te cunosc.
Nu vreau sa stiu ce simti , cand si pentru cine.
Nu vreau sa te inteleg.
Nu vreau sa ma strangi in brate pana la refuz.
Nu vreau sa-mi spui ca o sa fie bine la final.
Nu vreau sa te cred.
Nu vreau sa te apuc strans de mana si sa nu-ti mai dau drumul.
Nu vreau sa ma suni in toiul noptii .
Nu vreau sa-ti amintesti de mine .
Nu vreau sa fii .
Nu vreau sa mai folosesc cuvantul “nu” vreodata !
mai aproape
Si nu era vorba ca o credeai minunata…
sau buna ,
sau superba .
Ba chiar contrariul.
Ci doar ca, ceva din ea te-a facut mereu sa te intrebi daca ceea ce vezi e trupul ei sau il imprumuta si-l imbraca in fiecare zi inainte sa iasa din casa.
Ti-ai dat tie toate palmele pe care si le merita ea… te-ai murdarit tu de toate cuvintele infectate cu care trebuia sa-i vatamezi timpanele. Ai luat faptele ei asupra ta , facand-o in acelasi timp sa para mai vinovata decat era , mai mica si mai nesemnificativa.
Pentru ca vrei cu tarie sa stii ce s-ar fi intamplat daca nu ai fi oprit tu totul . Ai sa continui sa te intrebi asta pana in ziua cand te vei ridica de pe scaunul tau . Pana si el s-a saturat de cate ori te-a sustinut , pe tine si gandurile tale limitate la putin …limitate la ei ..la absolut tot si toti mai putin ea. Ai mai incercat de cateva ori sa te ridici brusc , dar ti-ai impregnat silueta in tapiteria scaunului…si acum te tine in brate…prea strans.
Acum te intrebi :
Ce face ea?
Cum e ? A crescut ? A ramas aceeasi ?
Dorinta ta de a descoperi mai mult din ea te sfideaza. gandurile se alatura si ele.
Simturile astea…ele uita cine esti tu de fapt? Nu-si dau seama ca te pun in pericolul de a te expune unei fiinte atat de …. nedemne ?
Pentru tine…ar fi injositor sa fii cine esti fie doar si pentru o zi.
“….cand o sa se intoarca….caci stiu ca va face asta , am sa-l primesc la fel cum m-a lasat el pe mine. Am sa-l iubesc din toata inima , niciodata mai mult de o zi ….“
Ai uitat cum ai lasat-o? intinsa la picioarele tale implorandu-te sa mai stai … dar tu ai plecat si ai trimis in urma ta turme de animale ce au calcat pe ea fara sa o auda sau sa o vada . Ai uitat? Ea nu.
sau buna ,
sau superba .
Ba chiar contrariul.
Ci doar ca, ceva din ea te-a facut mereu sa te intrebi daca ceea ce vezi e trupul ei sau il imprumuta si-l imbraca in fiecare zi inainte sa iasa din casa.
Ti-ai dat tie toate palmele pe care si le merita ea… te-ai murdarit tu de toate cuvintele infectate cu care trebuia sa-i vatamezi timpanele. Ai luat faptele ei asupra ta , facand-o in acelasi timp sa para mai vinovata decat era , mai mica si mai nesemnificativa.
Pentru ca vrei cu tarie sa stii ce s-ar fi intamplat daca nu ai fi oprit tu totul . Ai sa continui sa te intrebi asta pana in ziua cand te vei ridica de pe scaunul tau . Pana si el s-a saturat de cate ori te-a sustinut , pe tine si gandurile tale limitate la putin …limitate la ei ..la absolut tot si toti mai putin ea. Ai mai incercat de cateva ori sa te ridici brusc , dar ti-ai impregnat silueta in tapiteria scaunului…si acum te tine in brate…prea strans.
Acum te intrebi :
Ce face ea?
Cum e ? A crescut ? A ramas aceeasi ?
Dorinta ta de a descoperi mai mult din ea te sfideaza. gandurile se alatura si ele.
Simturile astea…ele uita cine esti tu de fapt? Nu-si dau seama ca te pun in pericolul de a te expune unei fiinte atat de …. nedemne ?
Pentru tine…ar fi injositor sa fii cine esti fie doar si pentru o zi.
“….cand o sa se intoarca….caci stiu ca va face asta , am sa-l primesc la fel cum m-a lasat el pe mine. Am sa-l iubesc din toata inima , niciodata mai mult de o zi ….“
Ai uitat cum ai lasat-o? intinsa la picioarele tale implorandu-te sa mai stai … dar tu ai plecat si ai trimis in urma ta turme de animale ce au calcat pe ea fara sa o auda sau sa o vada . Ai uitat? Ea nu.
miercuri, martie 16
Aproape de trecut
Timpul. Incep cu el pentru ca el decide. Pentru ca el dezleaga si leaga la loc. Desi a trecut mult timp , sunt lucruri care nu mor . Sunt lucruri carora tu le-ai dat nastere , care traiesc inca in tine , indiferent . Sunt legaturi care , cu cat incerci mai mult sa le rupi , cu atat sunt mai stranse . Sunt amintiri , pe care , ti le derulezi fara sa vrei , de fiecare data canditi lipsesc . Sunt momente in care gandesti prea mult , momente de frica , de panica , in care vrei sa te ascunzi dar nu ai unde , in care esti singur . Atunci …atunci realizezi ca timpul nu vindeca , timpul nu decide …timpul nu face altceva decat sa-ti demonstreze adevarul . Nevoia de tine , de noi , de mine . Exact atunci cand crezi ca totul e pierdut , cand nu mai vrei nimic , atunci revine . Daca ar fi sa definesc 17 ani doar prin cuvinte ..as raspunde scurt : dezamagire , entuziasm si ..prietenie . Timpul te ajuta sa faci diferenta ..intre ce aveai inainte de a pierde , ec ai dupa ce ai pierdut , si te pune in fata riscului de a pierde din nou dupa ce ai recapatat . E un retur , al memoriei , al prejudecatilor , intrigilor contrastante cu sentimentele . Intodeauna spunem opusul a ceea ce simtim . Preferam sa facem asta , considerandu-ne in siguranta. Eu am obosit sa ma prefac . iar in momentul in care am realizat , m-am consolat spunand ” a fost ..” Dar nu a fost ..este . Este si va fi . Pentru ca o prietenie nu moare decat atunci cand este omorata din ambele parti . Pentru ca nu poti uita decat daca si ceilalti uita . Pentru ca nu poti muri cand o parte din tine traieste . Pentru ca niciodata nu va fi perfect . Datoria noastra e sa incercam . datoria mea e sa invat sa nu mai pierd ..sa nu te pierd !..
Abonați-vă la:
Postări (Atom)