Efectul iubirii nu consta in sfasierea totala a sufletului, a inimii. Ci doar aparitia unei dureri care intr-un final piere.
Se comporta exact ca o vanataie. Te loveste acolo unde te doare cel mai rau, ca atunci cand dormi sa nu poti sa stai pe partea preferata sau cand te asezi jos sa-ti fie aproape imposibil sa nu scremi un "au!".
Initial pare ca totul e bine, pana maine iti trece. A doua zi, surpriza. Pata mov isi face aparitia. Si doare din ce in ce mai rau, pe zi ce trece. Apoi, se transforma in verde. Inca simti ceva, parca..dar nu esti sigur. Mai tarziu, e galbena. Cu siguranta nu te mai doare, dar inca e acolo. In cele din urma, dispare incet-incet.. nu mai e nimic ce poate dovedi existenta ei.
Si maine cu siguranta te lovesti din nou de ceva..
P.S. eu sunt cea care intotdeauna are vanatai...la propriu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu